ai-agents-for-beginners

Cum să proiectezi agenți AI buni

(Click pe imaginea de mai sus pentru a viziona videoclipul acestei lecții)

Modelul de proiectare pentru utilizarea instrumentelor

Instrumentele sunt interesante deoarece permit agenților AI să aibă o gamă mai largă de capabilități. În loc ca agentul să aibă un set limitat de acțiuni pe care le poate efectua, prin adăugarea unui instrument, agentul poate acum să realizeze o gamă variată de acțiuni. În acest capitol, vom analiza modelul de proiectare pentru utilizarea instrumentelor, care descrie modul în care agenții AI pot folosi instrumente specifice pentru a-și atinge obiectivele.

Introducere

În această lecție, ne propunem să răspundem la următoarele întrebări:

Obiective de învățare

După finalizarea acestei lecții, vei putea:

Ce este modelul de proiectare pentru utilizarea instrumentelor?

Modelul de proiectare pentru utilizarea instrumentelor se concentrează pe oferirea LLM-urilor (Modele de Limbaj Extins) capacitatea de a interacționa cu instrumente externe pentru a atinge obiective specifice. Instrumentele sunt coduri care pot fi executate de un agent pentru a efectua acțiuni. Un instrument poate fi o funcție simplă, cum ar fi un calculator, sau un apel API către un serviciu terț, cum ar fi verificarea prețurilor acțiunilor sau prognoza meteo. În contextul agenților AI, instrumentele sunt concepute pentru a fi executate de agenți ca răspuns la apeluri de funcții generate de model.

La ce cazuri de utilizare poate fi aplicat?

Agenții AI pot folosi instrumente pentru a finaliza sarcini complexe, a obține informații sau a lua decizii. Modelul de proiectare pentru utilizarea instrumentelor este adesea utilizat în scenarii care necesită interacțiuni dinamice cu sisteme externe, cum ar fi baze de date, servicii web sau interpreți de cod. Această abilitate este utilă pentru o serie de cazuri de utilizare, inclusiv:

Care sunt elementele/blocurile de construcție necesare pentru implementarea modelului de proiectare pentru utilizarea instrumentelor?

Aceste blocuri de construcție permit agentului AI să efectueze o gamă largă de sarcini. Să analizăm elementele cheie necesare pentru implementarea modelului de proiectare pentru utilizarea instrumentelor:

În continuare, să analizăm în detaliu apelarea funcțiilor/instrumentelor.

Apelarea funcțiilor/instrumentelor

Apelarea funcțiilor este modalitatea principală prin care permitem Modelelor de Limbaj Extins (LLMs) să interacționeze cu instrumentele. Vei vedea adesea termenii ‘Funcție’ și ‘Instrument’ folosiți interschimbabil, deoarece ‘funcțiile’ (blocuri de cod reutilizabil) sunt ‘instrumentele’ pe care agenții le folosesc pentru a îndeplini sarcini. Pentru ca codul unei funcții să fie invocat, un LLM trebuie să compare cererea utilizatorului cu descrierea funcției. Pentru aceasta, un schema care conține descrierile tuturor funcțiilor disponibile este trimis către LLM. LLM-ul selectează funcția cea mai potrivită pentru sarcină și returnează numele și argumentele acesteia. Funcția selectată este invocată, răspunsul acesteia este trimis înapoi către LLM, care folosește informațiile pentru a răspunde cererii utilizatorului.

Pentru ca dezvoltatorii să implementeze apelarea funcțiilor pentru agenți, vei avea nevoie de:

  1. Un model LLM care suportă apelarea funcțiilor
  2. Un schema care conține descrierile funcțiilor
  3. Codul pentru fiecare funcție descrisă

Să folosim exemplul obținerii orei curente într-un oraș pentru a ilustra:

  1. Inițializarea unui LLM care suportă apelarea funcțiilor:

    Nu toate modelele suportă apelarea funcțiilor, așa că este important să verifici dacă LLM-ul pe care îl folosești o face. Azure OpenAI suportă apelarea funcțiilor. Putem începe prin inițializarea clientului Azure OpenAI.

     # Initialize the Azure OpenAI client
     client = AzureOpenAI(
         azure_endpoint = os.getenv("AZURE_OPENAI_ENDPOINT"), 
         api_key=os.getenv("AZURE_OPENAI_API_KEY"),  
         api_version="2024-05-01-preview"
     )
    
  2. Crearea unui schema de funcții:

    Următorul pas este definirea unui schema JSON care conține numele funcției, descrierea a ceea ce face funcția și numele și descrierile parametrilor funcției. Vom lua apoi acest schema și îl vom transmite clientului creat anterior, împreună cu cererea utilizatorului de a găsi ora în San Francisco. Este important de menționat că ceea ce se returnează este un apel de instrument, nu răspunsul final la întrebare. După cum am menționat anterior, LLM-ul returnează numele funcției pe care a selectat-o pentru sarcină și argumentele care vor fi transmise acesteia.

     # Function description for the model to read
     tools = [
         {
             "type": "function",
             "function": {
                 "name": "get_current_time",
                 "description": "Get the current time in a given location",
                 "parameters": {
                     "type": "object",
                     "properties": {
                         "location": {
                             "type": "string",
                             "description": "The city name, e.g. San Francisco",
                         },
                     },
                     "required": ["location"],
                 },
             }
         }
     ]
    
      
     # Initial user message
     messages = [{"role": "user", "content": "What's the current time in San Francisco"}] 
      
     # First API call: Ask the model to use the function
       response = client.chat.completions.create(
           model=deployment_name,
           messages=messages,
           tools=tools,
           tool_choice="auto",
       )
      
       # Process the model's response
       response_message = response.choices[0].message
       messages.append(response_message)
      
       print("Model's response:")  
    
       print(response_message)
      
    
     Model's response:
     ChatCompletionMessage(content=None, role='assistant', function_call=None, tool_calls=[ChatCompletionMessageToolCall(id='call_pOsKdUlqvdyttYB67MOj434b', function=Function(arguments='{"location":"San Francisco"}', name='get_current_time'), type='function')])
    
  3. Codul funcției necesar pentru realizarea sarcinii:

    Acum că LLM-ul a ales ce funcție trebuie să fie rulată, codul care realizează sarcina trebuie să fie implementat și executat. Putem implementa codul pentru a obține ora curentă în Python. De asemenea, va trebui să scriem codul pentru a extrage numele și argumentele din response_message pentru a obține rezultatul final.

       def get_current_time(location):
         """Get the current time for a given location"""
         print(f"get_current_time called with location: {location}")  
         location_lower = location.lower()
            
         for key, timezone in TIMEZONE_DATA.items():
             if key in location_lower:
                 print(f"Timezone found for {key}")  
                 current_time = datetime.now(ZoneInfo(timezone)).strftime("%I:%M %p")
                 return json.dumps({
                     "location": location,
                     "current_time": current_time
                 })
          
         print(f"No timezone data found for {location_lower}")  
         return json.dumps({"location": location, "current_time": "unknown"})
    
      # Handle function calls
       if response_message.tool_calls:
           for tool_call in response_message.tool_calls:
               if tool_call.function.name == "get_current_time":
         
                   function_args = json.loads(tool_call.function.arguments)
         
                   time_response = get_current_time(
                       location=function_args.get("location")
                   )
         
                   messages.append({
                       "tool_call_id": tool_call.id,
                       "role": "tool",
                       "name": "get_current_time",
                       "content": time_response,
                   })
       else:
           print("No tool calls were made by the model.")  
      
       # Second API call: Get the final response from the model
       final_response = client.chat.completions.create(
           model=deployment_name,
           messages=messages,
       )
      
       return final_response.choices[0].message.content
    
       get_current_time called with location: San Francisco
       Timezone found for san francisco
       The current time in San Francisco is 09:24 AM.
    

Apelarea funcțiilor este esențială pentru majoritatea, dacă nu toate, designurile de utilizare a instrumentelor de către agenți, însă implementarea acesteia de la zero poate fi uneori provocatoare. Așa cum am învățat în Lecția 2, cadrele agentice ne oferă blocuri de construcție predefinite pentru implementarea utilizării instrumentelor.

Exemple de utilizare a instrumentelor cu cadre agentice

Iată câteva exemple despre cum poți implementa modelul de proiectare pentru utilizarea instrumentelor folosind diferite cadre agentice:

Semantic Kernel

Semantic Kernel este un cadru AI open-source pentru dezvoltatorii .NET, Python și Java care lucrează cu Modele de Limbaj Extins (LLMs). Simplifică procesul de utilizare a apelării funcțiilor prin descrierea automată a funcțiilor și parametrilor acestora către model printr-un proces numit serializare. De asemenea, gestionează comunicarea între model și codul tău. Un alt avantaj al utilizării unui cadru agentic precum Semantic Kernel este că îți permite să accesezi instrumente predefinite precum Căutare de fișiere și Interpret de cod.

Diagrama următoare ilustrează procesul de apelare a funcțiilor cu Semantic Kernel:

apelarea funcțiilor

În Semantic Kernel, funcțiile/instrumentele sunt numite Pluginuri. Putem converti funcția get_current_time pe care am văzut-o mai devreme într-un plugin transformând-o într-o clasă care conține funcția. De asemenea, putem importa decoratorul kernel_function, care preia descrierea funcției. Când creezi un kernel cu GetCurrentTimePlugin, kernel-ul va serializa automat funcția și parametrii acesteia, creând schema pentru a fi trimis către LLM în proces.

from semantic_kernel.functions import kernel_function

class GetCurrentTimePlugin:
    async def __init__(self, location):
        self.location = location

    @kernel_function(
        description="Get the current time for a given location"
    )
    def get_current_time(location: str = ""):
        ...

from semantic_kernel import Kernel

# Create the kernel
kernel = Kernel()

# Create the plugin
get_current_time_plugin = GetCurrentTimePlugin(location)

# Add the plugin to the kernel
kernel.add_plugin(get_current_time_plugin)

Serviciul Azure AI Agent

Serviciul Azure AI Agent este un cadru agentic mai nou, conceput pentru a permite dezvoltatorilor să construiască, să implementeze și să scaleze agenți AI de înaltă calitate și extensibili, fără a fi nevoie să gestioneze resursele de calcul și stocare subiacente. Este deosebit de util pentru aplicațiile enterprise, deoarece este un serviciu complet gestionat cu securitate de nivel enterprise.

Comparativ cu dezvoltarea directă cu API-ul LLM, Serviciul Azure AI Agent oferă câteva avantaje, inclusiv:

Instrumentele disponibile în Serviciul Azure AI Agent pot fi împărțite în două categorii:

  1. Instrumente de cunoștințe:
  2. Instrumente de acțiune:

Serviciul Agent permite utilizarea acestor instrumente împreună ca un toolset. De asemenea, utilizează threads care urmăresc istoricul mesajelor dintr-o conversație specifică.

Imaginează-ți că ești un agent de vânzări la o companie numită Contoso. Vrei să dezvolți un agent conversațional care să poată răspunde la întrebări despre datele tale de vânzări.

Imaginea următoare ilustrează cum ai putea folosi Serviciul Azure AI Agent pentru a analiza datele tale de vânzări:

Serviciul Agentic în acțiune

Pentru a utiliza oricare dintre aceste instrumente cu serviciul, putem crea un client și defini un instrument sau un set de instrumente. Pentru a implementa acest lucru practic, putem folosi următorul cod Python. LLM-ul va putea analiza setul de instrumente și decide dacă să folosească funcția creată de utilizator, fetch_sales_data_using_sqlite_query, sau interpretul de cod predefinit, în funcție de cererea utilizatorului.

import os
from azure.ai.projects import AIProjectClient
from azure.identity import DefaultAzureCredential
from fetch_sales_data_functions import fetch_sales_data_using_sqlite_query # fetch_sales_data_using_sqlite_query function which can be found in a fetch_sales_data_functions.py file.
from azure.ai.projects.models import ToolSet, FunctionTool, CodeInterpreterTool

project_client = AIProjectClient.from_connection_string(
    credential=DefaultAzureCredential(),
    conn_str=os.environ["PROJECT_CONNECTION_STRING"],
)

# Initialize function calling agent with the fetch_sales_data_using_sqlite_query function and adding it to the toolset
fetch_data_function = FunctionTool(fetch_sales_data_using_sqlite_query)
toolset = ToolSet()
toolset.add(fetch_data_function)

# Initialize Code Interpreter tool and adding it to the toolset. 
code_interpreter = code_interpreter = CodeInterpreterTool()
toolset = ToolSet()
toolset.add(code_interpreter)

agent = project_client.agents.create_agent(
    model="gpt-4o-mini", name="my-agent", instructions="You are helpful agent", 
    toolset=toolset
)

Care sunt considerațiile speciale pentru utilizarea modelului de proiectare pentru utilizarea instrumentelor în construirea agenților AI de încredere?

O preocupare comună cu SQL generat dinamic de LLM-uri este securitatea, în special riscul de injecție SQL sau acțiuni malițioase, cum ar fi ștergerea sau modificarea bazei de date. Deși aceste preocupări sunt valide, ele pot fi gestionate eficient prin configurarea corespunzătoare a permisiunilor de acces la baza de date. Pentru majoritatea bazelor de date, acest lucru implică configurarea bazei de date ca fiind doar pentru citire. Pentru servicii de baze de date precum PostgreSQL sau Azure SQL, aplicația ar trebui să fie atribuită unui rol doar pentru citire (SELECT). Rularea aplicației într-un mediu securizat îmbunătățește și mai mult protecția. În scenarii de tip enterprise, datele sunt de obicei extrase și transformate din sistemele operaționale într-o bază de date sau un depozit de date doar pentru citire, cu o schemă ușor de utilizat. Această abordare asigură că datele sunt securizate, optimizate pentru performanță și accesibilitate, iar aplicația are acces restricționat, doar pentru citire.

Coduri Exemplu

Ai mai multe întrebări despre utilizarea modelelor de design?

Alătură-te Discordului Azure AI Foundry pentru a întâlni alți cursanți, a participa la ore de consultanță și a primi răspunsuri la întrebările tale despre AI Agents.

Resurse Suplimentare

Lecția Anterioară

Înțelegerea Modelelor de Design Agentic

Lecția Următoare

Agentic RAG


Declinare de responsabilitate:
Acest document a fost tradus folosind serviciul de traducere AI Co-op Translator. Deși ne străduim să asigurăm acuratețea, vă rugăm să fiți conștienți că traducerile automate pot conține erori sau inexactități. Documentul original în limba sa natală ar trebui considerat sursa autoritară. Pentru informații critice, se recomandă traducerea profesională realizată de oameni. Nu ne asumăm responsabilitatea pentru eventualele neînțelegeri sau interpretări greșite care pot apărea din utilizarea acestei traduceri.